Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat luni, în cadrul activității parlamentare, că partidul său va încerca depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului. Această amenințare vine în contextul posibilității ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe tema reformei administrativ-teritoriale. Petrișor Peiu susține că o astfel de procedură ar trimite subiectul pe o cale neadecvată, evitând dezbaterea publică și politică necesară în Parlament.
Petrișor Peiu a criticat ideea de a utiliza angajarea răspunderii pentru a expedia această reformă, argumentând că subiectul nu este urgent. Conform liderului AUR, dacă reforma administrativă va fi implementată, aceasta ar putea intra în vigoare abia începând cu septembrie 2028. Din acest motiv, partidul consideră că nu există motive pentru o urgentare a chestiunii prin mecanisme legislative care limitează dezbaterea parlamentară obișnuită.
În ceea ce privește amploarea reorganizării, Petrișor Peiu a criticat propunerea de a viza doar localitățile cu un număr redus de locuitori. El a subliniat că o reformă reală trebuie să includă toate nivelurile administrației, inclusiv Bucureștiul, unde funcționează Primăria Generală și cele șase primării de sector. Partidul AUR consideră că reorganizarea trebuie să fie la nivel național și să caute un consens parlamentar, nu să fie decisă de un singur partid.
Pe partea cealaltă, Sorin Grindeanu a propus premierului Luca Niculescu ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pentru reforma administrativ-teritorială, cât și pentru reorganizarea guvernamentală. În paralel, Dragoș Benea a anunțat că, în urma discuțiilor exploratorii, au fost identificate șase criterii pentru fundamentarea unei „matrice a sustenabilității” administrative. Această matrice va utiliza un algoritm de punctare pentru a determina care unități administrativ-teritoriale sunt sustenabile și care necesită comasare.
Dragoș Benea a explicat că aceste modificări sunt esențiale în perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034 al UE, perioadă în care se estimează o scădere a fondurilor de coeziune. Datele prezentate indică faptul că în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu sub 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități cu maximum 3.000 de locuitori. De asemenea, 55% dintre orașe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori.
Reforma administrativ-teritorială vizează modificarea structurii de bază a unităților administrativ-teritoriale (UAT) din România. Această temă este de o importanță strategică pentru eficiența cheltuielilor publice și pentru capacitatea de absorbție a fondurilor europene. Discuțiile actuale privind reorganizarea localităților și comasarea acestora au loc într-un context de presiune asupra bugetelor locale și de necesitate a unei administrații mai eficiente la nivel de primării și consilii județene.
