Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR și sociolog de profesie, a oferit detalii despre poziția partidului său în raport cu criticile privind extremismul. Acesta a recomandat cetățenilor să nu se mai bazeze pe interpretările sale personale, ci să analizeze direct activitatea formațiunii politice. Conform declarațiilor sale, oamenii ar trebui să se desprindă de influența spațiului mediatic pentru a înțelege realitatea politică din țară.
În viziunea lui Dungaciu, presa nu reprezintă un spațiu neutru, ci este un mediu în care se manifestă diverse jocuri de putere politică. El susține că fiecare alegător are responsabilitatea de a compara acțiunile și declarațiile AUR cu cele ale celorlalte partide politice. Această abordare vizează formarea unei opinii proprii, fără a fi condusă de etichetele aplicate de jurnaliști sau de mediul de informare de masă.
Sociologul, care a condus Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, explică faptul că activitatea academică și cea politică pot coexista. Invocând sociologul german Max Weber, acesta subliniază diferența dintre căutarea adevărului în mediul universitar și susținerea convingerilor în politică. Dan Dungaciu menționează că politicianul nu poate pretinde că deține un adevăr absolut, legitimitatea doctrinei fiind confirmată prin votul cetățenilor.
Dan Dungaciu anticipează, de asemenea, o schimbare majoră a scenei politice europene după alegerile din anul 2027, vizând în special Franța și Italia. El menționează lideri precum Donald Trump, Marine Le Pen sau Jordan Bardella și generalul italian Roberto Vannacci ca figuri relevante pentru viitorul continentului. Motivul intrării sale în AUR este convingerea că partidul reprezintă o mișcare conservatoare, similară transformărilor din Statele Unite și Europa.
În ceea ce privește politica externă, Dan Dungaciu consideră că România trebuie să participe activ la deciziile europene, nu doar să le urmeze. El propune ca Bucureștiul să discute direct cu Washingtonul despre războiul din Ucraina și situația de la Marea Neagră. Totodată, el susține că eventualele contacte cu Rusia ar trebui să fie intermediate de americani, pentru a proteja interesul național.
Contextul politică european actual este marcat de mișcări de conservatorism și de propuneri de schimbare a alianțelor de securitate. În Franța, lideri precum Jean-Luc Mélenchon au prezentat programe care includ măsuri de stimulare economică și apeluri pentru ieșirea din NATO, reflectând o perioadă de transformări profunde în structura puterii și în prioritățile de politică externă ale națiunilor europene.
