Președintele Nicușor Dan a avertizat asupra gravității situației financiare a țării, subliniind că deficitul bugetar estimat pentru anul 2026 este de 150 de miliarde de lei. Această sumă este comparabilă cu întreaga valoare a PNRR-ului pe o perioadă de cinci ani sau cu construcția a 2.500 de kilometri de autostradă de la zero. Șeful statului a menționat că această cifră reprezintă și echivalentul a 45 de spitale regionale, evidențiind resursele pe care România le cheltuiește fără a le avea efectiv.
În cadrul unei conferințe de presă, Nicușor Dan a explicat că din acest deficit, suma de 60 de miliarde de lei este reprezentată doar de dobânzile aferente datoriilor deja acumulate de stat. Președintele a precizat că respectarea țintelor de deficit este obligatorie, deși a recunoscut că o reducere drastică a acestora este extrem de dificilă fără a afecta capitolele de cheltuieli dedicate salariilor și pensiilor. El a avertizat că creșterea ratelor de împrumut statului duce la costuri mai mari, afectând atât cetățenii, cât și firmele care sunt deja la limită.
Nicușor Dan a abordat și tema stabilită a ratingului de țară, explicând că agențiile de rating recomandă sau nu investitorilor să pună bani într-o țară. Dacă calificativul României ar fi redus, fondurile de investiții și de pensii ar fi obligate, prin regulamente interne, să se retragă din țară. Acest scenariu ar forța România să se împrumute de la alți creditori cu costuri mult mai mari, iar în absența acestora, ar putea apărea necesitatea intervenției FMI-ului, cu condiții drastice de fiscalitate, similar cu situația din 2009.
Președintele a oferit și explicații privind motivul pentru care a exclus AUR de la guvernare, invocând lipsa de predictibilitate și de încredere a acestui partid. Deși a declarat că are simpatie pentru susținătorii AUR, deoarece înțelege revolta față de stat, el a susținut că AUR la guvernare ar fi provocat retrogradarea ratingului de țară într-o singură săptămână. Nicușor Dan a subliniat că un partid care reprezintă milioane de oameni trebuie să ofere garanții de stabilitate, nu doar să protesteze.
Situația economică actuală este marcată de o scădere a nivelului de trai și de o perioadă de incertitudine politică ce a consumat timp prețios. Nicușor Dan a menționat că debaterile politice dintre partide au contribuit la criză și că este necesar un dialog la sfârșitul acestei perioade de instabilitate. Președintele a indicat că este momentul ca actorii politici să încheie discuțiile și să se concentreze pe viitor, după ce au trecut prin perioade emoționale și de instabilitate financiară.
Istoricul piețelor financiare arată că recuperarea încrederii investitorilor după o pierdere a ratingului este un proces lung. Nicușor Dan a citat exemplul României, care a pierdut încrederea piețelor în anul 2008 și a reușit să o recâștige abia în anul 2014. Această perioadă de șase ani subliniază dificultatea de a reveni la stabilitate după ce stabilitatea fiscală este compromisă, afectând cursul de schimb și capacitatea de finanțare a statului.
