Eurodeputata Diana Șoșoacă este vizată de o sesizare depusă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în urma unor declarații făcute în timpul unei vizite politice în județul Teleorman. Această acțiune juridică a fost inițiată de Asociația VULGAR, care acuză lidera S.O.S. de utilizarea unui discurs al urii. Incidentul a avut loc în timpul unei întâlniri cu reprezentanții partidului în cadrul județului, moment în care eurodeputata a relatat un eveniment petrecut anterior în Franța.
În timpul discuțiilor, Diana Șoșoacă a descris un incident survenit la Paris, unde a pretins că a lovit două tinere de aproximativ 20 de ani. Conform relatării eurodeputatei, cele două persoane se sărutau pe stradă, iar ea a folosit geanta sa mare, de aproximativ 10 kilograme, pentru a le lovi în cap. Diana Șoșoacă a susținut că a acționat astfel pentru că considera situația nedeleaptă, afirmând că nu poate să se abțină deoarece gestul nu este normal sau de la Dumnezeu.
Inițiatorii petiției susțin că prin aceste afirmații, Diana Șoșoacă transmite mesajul că persoanele lesbiene pot fi pedepsite fizic pe stradă fără a suporta consecințe. Asociația VULGAR a subliniat că instigarea la violență nu poate fi justificată sau ascunsă sub pretextul funcției pe care o deține persoana respectivă. Sesizarea vizează protejarea drepturilor cetățenilor împotriva unor comportamente care promovează agresivitatea față de anumite grupuri de persoane.
Petiția împotriva eurodeputatei este susținută de un număr mare de organizații, printre care se numără Asociația (H) Brașov, eQuiVox, Identity.Education, Cluj – Hilltop Org, MozaiQ LGBT și Queer Sisterhood. Această acțiune este susținută și de o coaliție formată din alte 17 asociații care au semnat documentul. Această mobilizare a societății civile urmărește să aducă în discuție responsabilitatea politică a liderilor în ceea ce privește limbajul utilizat în spațiul public.
Cazul este legat de o problemă mai amplă privind statutul persoanelor din comunitatea LGBTQ+ în România. Conform unui raport oficial al ILGA-Europe, țara noastră ocupă ultimul loc la nivel european în ceea ce privește protecția legală a acestor persoane. Această situație evidențiază lipsa recunoașterii juridice pentru cuplurile formate din persoane de același sex, într-un context în care drepturile acestora rămân neprotejate la nivel național.
Contextul declarațiilor de la Teleorman reflectă tensiunile constante privind drepturile minorităților în România. În timp ce diverse asociații solicită protecție juridică și combaterea discriminării, raportul ILGA-Europe confirmă dificultățile structurale ale sistemului românesc. Această situație pune în evidență decalajul dintre reglementările europene privind protecția drepturilor omului și realitatea juridică aplicată în interiorul țării pentru persoanele LGBTQ+.
