Tensiunile politice dintre PSD și premierul Ilie Bolojan au culminat cu dărâmarea Guvernului prin moțiune de cenzură, după o perioadă de instabilitate marcată de dispute energetice. Deși amenințările de ieșire de la guvernare au început încă din toamna anului 2025, conflictul s-a intensificat în februarie 2026. În spatele retoricii despre austeritate, s-a desfășurat o dispută între premier și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, privind proiectele susținute de Washington, precum reactoarele nucleare de la Doicești și importul de gaz lichefiat din SUA.
Un punct de cotitură a fost cina de la restaurantul Isoletta din București, organizată pe 31 martie 2026, la care au participat președintele PSD, Sorin Grindeanu, și ministrul Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Această întâlnire a avut loc la doar 13 zile după ce, conform The Wall Street Journal, Kimberly Guilfoyle ar fi declarat la Atena că Washingtonul poate răsturna guverne. Evenimentul a fost urmat, la 35 de zile, de decizia PSD de a retrage miniștrii și de a colabora cu AUR pentru a demite cabinetul Bolojan.
Conflictul a fost alimentat și de interesele americane în sectorul energetic, vizând Coridorul Vertical de gaze. Ministrul Bogdan Ivan a încercat să promoveze achiziția de gaz lichefiat american, însă compania de stat Romgaz a refuzat propunerea, considerând-o nejustificată economic. Romgaz a estimat că un astfel de contract ar putea genera pierderi între 50 și 310 milioane de euro pe an. Această opoziție a dus la tensiuni între minister și producătorul național, culminând cu trimiterea Corpului de control al Ministerului Energiei la Romgaz.
Liderii PSD au folosit argumentul parteneriatului strategic pentru a justifica atacurile asupra premierului. Sorin Grindeanu a criticat guvernarea în contextul relațiilor cu Statele Unite, în timp ce Claudiu Manda și Mihai Fifor au lansat declarații dure împotriva lui Ilie Bolojan. După scandalul legat de Kimberly Guilfoyle, Sorin Grindeanu a declarat că premierul trebuia schimbat încă din toamnă, susținând că decizia de a înlocui guvernul nu a fost influențată de discuțiile cu ambasadoarea americană.
Analiza celor peste 70 de declarații politice arată că disputa a fost profundă și pe plan economic. În timp ce PSD îl acuza pe Ilie Bolojan de implementarea unor măsuri de austeritate și tăieri bugetare, în culise se lupta pentru controlul proiectelor energetice majore. Discrepanțele dintre necesitățile economice ale Romgaz și presiunile pentru importul de energie din SUA au creat un teren fertil pentru destabilizarea coaliției de guvernare și pentru schimbarea direcției politice la București.
Contextul politică de la București a fost marcat de o criză prelungă, cu un guvern interimar condus de Siegfried Mureșan după demiterea cabinetului Bolojan în mai 2026. Această perioadă de tranziție a fost însoțită de dezbateri intense în Parlament privind învestirea noilor guverne și de presiuni internaționale privind securitatea energetică și investițiile în infrastructura de tranzit de gaze.
