Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a anunțat că formațiunea politică ar putea susține o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu. Această amenințare vine în contextul intenției Executivului de a promova reforma administrativ-teritorială prin asumarea răspunderii în Parlament. Parlamentarul a criticat dur modul în care sunt stabilite criteriile pentru comasarea localităților și a exprimat nemulțumiri privind procedura de adoptare a acestui proiect de reorganizare.
Csoma Botond a semnalat o lipsă de seriozitate în abordarea pragurilor de populație necesare pentru reorganizare. Conform declarațiilor sale, cifrele discutate public s-au schimbat repetat, de la 1.500 la 3.000 și ulterior la 5.000 de locuitori. Parlamentarul susține că o reformă de o asemenea importanță nu poate fi gestionată exclusiv pe baza unor reguli numerice, ignorând contextul specific al fiecărei zone din țară.
Conform reprezentantului UDMR, proiectul de reformă trebuie să includă obligatoriu particularitățile istorice, geografice și etnice ale comunităților. Acesta a subliniat că în România există peste un milion de maghiari, motiv pentru care distribuția etnică a populației trebuie să fie un factor decisiv în procesul de reorganizare. Reorganizarea nu ar trebui să se limiteze doar la dimensiunea localităților, ci să protejeze și specificul comunităților existente.
În ceea ce privește alianțele politice necesare pentru o eventuală moțiune de cenzură, Csoma Botond a exclus categoric orice formă de colaborare cu AUR. Deși nu a indicat exact ce alte partide ar putea susține demersul împotriva Guvernului, el a declarat că UDMR nu intenționează să poarte discuții cu această formațiune. Parlamentarul a menționat că în Parlamentul României există și alte partide disponibile pentru dialog.
Proiectul de reorganizare administrativă, susținut de PSD, vizează reducerea numărului de administrații locale prin comasarea unor orașe și comune. Printre variantele discutate se numără comunele cu sub 3.000 de locuitori și orașele cu populație sub pragul de 10.000 de persoane. Pe lângă criteriul demografic, se iau în calcul și sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conexiunile de transport și accesul cetățenilor la serviciile publice.
Reforma administrativ-teritorială reprezintă un subiect de intensă dispută politică în România, implicând modificări structurale ale modului în care sunt gestionate unitățile de prim-primă. Tensiunile dintre partidele de guvernare și opoziție pe acest subiect reflectă dificultățile de a echilibra eficiența administrativă cu respectarea diversității etnice și a particularităților locale din diverse regiuni ale țării.
