Fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, a criticat miercuri decizia Guvernului de a propune reforma administrației locale prin mecanismul asumării răspunderii. Într-o intervenție la emisiunea „Harta de impact”, acesta a subliniat că UDMR se opune unei astfel de abordări, considerând că procesul de decizie este grăbit. Cseke Attila a menționat că anunțarea unei astfel de măsuri la doar trei zile de la constituirea Guvernului indică o lipsă de fundamentare și o viteză nejustificată în implementare.
Cseke Attila a punctat că există deja un cadru legislativ în vigoare care permite comasarea unităților administrativ-teritoriale (UAT) care au sub 1500 de locuitori. El a explicat faptul că nicio lege actuală nu împiedică acest proces, care poate fi declanșat prin hotărâri de consiliu local și supus controlului prefectului. Ulterior, procesul necesită organizarea unui referendum local, iar dacă comunitățile decid să susțină demersul, legea poate fi promovată în Parlament.
Reprezentantul UDMR a remarcat un contrast între intenția de asumare a răspunderii și faptele concrete de pe teren. El a observat că noul ministru al Dezvoltării abia a emis ordinul pentru constituirea subgrupurilor de lucru în fiecare județ pe această temă. Cseke Attila a considerat că este nejustificat să se propună o asumare a răspunderii înainte ca aceste grupuri să finalizeze analizele necesare în fiecare județ și în fiecare unitate administrativă.
Deși recunoaște că organizarea administrativ-teritorială din 1968 trebuie îmbunătățită, Cseke Attila a avertizat împotriva „soluțiilor miraculoase”. El a amintit situații anterioare, precum sistemul uninominal, care au fost implementate în grabă și s-au dovedit contraproductive în timp. Pentru UDMR, orice reformă trebuie să fie bazată pe analize profunde la fiecare palier, nu pe decizii politice luate fără a consulta comunitățile locale prin referendum.
În ceea ce privește administrația centrală, Cseke Attila a afirmat că UDMR va rămâne un partener pentru eficientizarea instituțiilor publice, indiferent de compoziția Guvernului. El a susținut că anumite autorități centrale pot fi reorganizate atât administrativ, cât și politic. Totuși, a reiterat că reforma administrației locale nu trebuie impusă prin asumarea răspunderii, ci trebuie să fie un proces discutat în Parlament și susținut de cetățeni.
Reorganizarea administrativ-teritorială rămâne un subiect sensibil în politica română, implicând adesea modificări ale numărului de primării și consilii locale. În România, structura administrativă este definită de lege, iar orice modificare majoră a delimitărilor sau a numărului de unități de bază necesită, de regulă, proceduri legislative complexe sau consultări directe cu populația prin referendum, pentru a asigura legitimitatea schimbărilor propuse de autorități.
