Alegătorii care l-au susținut pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2025 manifestă semne de dezamăgire profundă față de activitatea sa de la Cotroceni. Fenomenul este ilustrat de dezbaterile de pe platforma Reddit, unde unii susținători se întreabă dacă Elena Lasconi ar fi fost o alegere mai bună. Această schimbare de percepție apare atunci când distanța dintre promisiunile din campanie și realitatea de după accesarea funcției devine prea mare.
Sociologul Valentin Fulger, lector universitar doctor la Universitatea din Petroșani, explică faptul că cei care votează din convingere sunt cei care suferă cea mai mare dezamăgire. În alte categorii, precum cei care aleg răul cel mai mic sau cei care votează împotriva puterii, există o formă de acceptare a situației. Pentru acești alegători, schimbarea radicală după vot nu era o așteptare de la început, ceea ce atenuează impactul psihologic al nemulțumirii.
Transformarea atitudinii politicului după câștigarea funcției este un factor critic în pierderea încrederii cetățenilor. În timpul campaniei, candidații sunt accesibili și oferă chiar numărul de telefon, însă după accesarea funcției, aceștia devin personaje inaccesibile, vizibile doar la televizor. Valentin Fulger subliniază că a doua fază a îndepărților este părăsirea angajamentelor electorale, înlocuite cu scuze sau argumente privind neputința de a implementa schimbările promise.
Reevaluarea alternativelor electorale, precum candidatura Elenei Lasconi, apare ca un mecanism de comparație între promisiuni și realizări. Această gândire contrafactuală îi favorizează pe candidații care au pierdut, fără a exista dovezi concrete că aceștia ar fi gestionat mai bine situația. Acest proces alimentează votul de sancțiune pentru următoarele cicluri electorale, deoarece alegătorii simt că au fost folosiți în timpul campaniei pentru a ajunge la putere.
Încrederea în instituțiile statului și în Parlament este extrem de scăzută, situându-se în jurul valorii de 24%. Din cauza acestui deficit de încredere, absenteismul la urne devine o opțiune pentru mulți cetățeni care nu mai cred în schimbare. Totuși, unii alegători continuă să îl susțină pe politicianul care i-a dezamăgit, alegând ceea ce ei numesc „cea mai bună variantă slabă”, din lipsa unor alternative convingătoare pe piața politică.
Contextul politic actual este marcat de o scădere constantă a încrederii electoratului de la un ciclu la altul. Evoluțiile socio-economice recente au întărit posibilitatea ca votul de sancțiune să devină dominant în viitorul apropiat. Această tendință reflectă o discrepanță majoră între așteptările populației și capacitatea clasei politice de a oferi soluții reale, ceea ce poate favoriza ascensiunea candidaților de tip antisistem.
