Reforma administrativă propusă de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, vizează 429 de comune din România care au o populație sub pragul de 1.500 de locuitori. Analizele arată că o majoritate covârșitoare de 90,21% din aceste unități teritoriale administrative sunt conduse de edili din cadrul PSD și PNL. Mai exact, social-democrații dețin 227 de primării, ceea ce reprezintă 52,91% din totalul celor vizate, în timp ce PNL controlează 156 de localități.
Județul Olt este zona în care PSD va fi cel mai puternic afectată de procesul de comasare voluntară. Din cele 23 de comune de sub pragul demografic analizat, social-democrații riscă să piardă 22 de primării, rămânând cu o singură administrație liberală în Mihăești. În acest județ, care este un fief tradițional al PSD, 95,65% dintre comunele vizate sunt conduse în prezent de primari de la PSD. Situație similară se observă și în Mehedinți, unde PSD pierde 17 din cele 22 de primării.
Pe partea cealaltă, PNL va suferi pierderi semnificative în regiunea de vest a țării, în special în județele Alba, Cluj și Arad. În Alba, liberalii dețin 70,37% din administrațiile vizate, dar ar putea pierde 19 dintre cele 27 de comune implicate. În Arad, PNL controlează 77,78% din localitățile sub prag, însă ar putea pierde 14 primării. În Cluj, liberalii au 15 dintre cele 26 de primării vizate, în context în care președintele CJ Cluj, Alin Tișe, este un contestatar al reformei.
UDMR ar urma să piardă 28 de primării, reprezentând 6,53% din totalul celor vizate de comasare. Majoritatea acestor pierderi se concentrează în centrul țării, în județele Covasna, Mureș și Harghita, zone care constituie fieful tradițional al minorității maghiare. În Covasna, UDMR conduce șapte din cele nouă comune analizate, iar în Mureș controlează șapte din 15 localități. Kelemen Hunor a criticat dur reforma, afirmând că nu se poate schimba raportul etnic prin desființări de comune sau prin comasări.
Propunerea ministrului Alexandru Stoica prevede implementarea reformei în două etape distincte. Prima etapă presupune comasarea voluntară a localităților până la data de 1 martie 2027, în timp ce a doua etapă ar urma să fie una obligatorie, prin asumare. Obiectivul final este ca noua structură administrativă să intre în vigoare începând cu anul 2028, odată cu organizarea noilor alegeri locale în întreaga țară.
Procesul de reorganizare a unităților teritoriale este unul complex și implică modificări structurale ale modului în care funcționează administrația locală în România. Această reformă administrativă se înscrie într-un context de optimizare a resurselor publice, însă implică riscuri politice și sociale majore pentru comunitățile mici. Deciziile finale vor influența direct echilibrul puterii la nivel local în următoarele cicluri electorale din țară.
