Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a abordat posibila existență a unor facturi neplătite în cadrul administrației centrale și locale. Acesta a explicat că situația ar putea fi rezultatul lipsei unei rectificări bugetare în perioada de tranziție. Potrivit liderului UDMR, anumite sectoare au rămas fără resurse financiare necesare pentru funcționare, afectând astfel capacitatea de plată a instituțiilor de stat.
Kelemen Hunor a precizat că nu poate exclude faptul că există plăți neefectuate în diverse zone ale administrației. El a menționat că instituții precum Consiliile Județene, Protecția Copilului sau Asistența Socială au rămas sau rămân fără bani în luna octombrie. Această lipsă de fonduri a dus, cel mai probabil, la încetinirea sau oprirea unor investiții planificate, din cauza imposibilității de a efectua o rectificare a bugetului de stat.
Explicația liderului UDMR vizează statutul juridic al fostului cabinet condus de Ilie Bolojan. Kelemen Hunor a amintit că acest Guvern a fost demis pe 5 mai și a funcționat ulterior cu atribuții limitate până la instalarea noului Executiv. În acest interval, guvernul interimar nu avea posibilitatea constituțională de a adopta o rectificare bugetară, fiind un guvern cu puteri limitate din punct de vedere legal.
În ceea ce privește amploarea problemelor financiare, Kelemen Hunor a declarat că nu poate confirma sau estima dimensiunea exactă a acestor neplăți. El a subliniat că adevărul despre situația reală a bugetului va ieși la iveală în momentul în care Ministrul de Finanțe va veni în fața Parlamentului. Această clarificare este considerată necesară pentru a înțelege exact cât de mult au fost afectate cheltuielile publice.
Liderul UDMR a respins acuzațiile lansate de PSD, considerând că discuțiile despre starea bugetului au o miză politică. El a susținut că nu există o „moștenire grea” și a amintit că, până în aprilie, UDMR și PSD au guvernat împreună și au elaborat bugetul în comun. Kelemen Hunor a criticat încercarea de a crea un narativ despre o moștenire financiară dezastruoasă, considerând schimbarea formulei de guvernare o decizie politică legitimă.
Contextul financiar al țării este marcat de o perioadă de instabilitate politică și administrativă. În acest climat, opiniile publice reflectă o stare de îngrijorare, un recent sondaj Avangarde indicând faptul că 78% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Această percepție a cetățenilor subliniază importanța clarificării situației bugetare de către autorități pentru a restabili încrederea în gestionarea resurselor publice.
