Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a trasat miercuri direcțiile necesare pentru implementarea unei reforme administrative în România. Acesta a subliniat că procesul de restructurare nu poate fi abordat prin simpla asumare a răspunderii, așa cum pare să intenționeze PSD. În schimb, procesul trebuie să se bazeze pe o analiză aprofundată și pe consultarea directă a comunităților implicate, pentru a evita deciziile luate fără o bază solidă.
Kelemen Hunor a insistat pe necesitatea unui referendum pentru orice schimbare majoră, afirmând că nu se pot sări peste comunitățile locale. El a menționat că, până în momentul în care nu va exista o analiză detaliată a situației, nu poate oferi o poziție mai explicită. Liderul a comparat situația cu modelul din Danemarca, unde comasarea localităților s-a făcut în mod voluntar, după un proces de planificare care a durat 30 de ani.
Un punct critic ridicat de liderul UDMR vizează respectarea normelor internaționale de care România este parte. Acesta a amintit că țara este semnatară a Cărții Autonomiei Locale și a Cărții Drepturilor Minorităților Naționale. Ambele documente conțin prevederi specifice privind modificările administrative, stipulând că astfel de transformări trebuie să fie validate prin referendum. Conform acestor standarde, procesul trebuie să fie unul de lungă durată, orientat către beneficiul oamenilor, nu către interesele partidelor.
Pe lângă obligativitatea referendumului, Kelemen Hunor a punctat că procentul etnic al populației nu poate fi modificat prin intermediul reformei administrative. El a precizat că aceste două aspecte sunt principiale și a menționat că, până în acest moment, nu au existat discuții pe acest subiect nici cu PSD, nici cu Luca Niculescu. Deși a recunoscut că România are nevoie de o reformă administrativă, a insistat că aceasta trebuie să fie extrem de bine gândită.
Discuțiile despre reforma administrativă apar într-un context în care actorii politici sunt implicați în alte teme de guvernare. În timp ce AUR solicită participarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului” pentru a explica reducerea deficitului bugetar fără noi taxe, reforma structurilor locale rămâne un subiect de tensiune. Tensiunile politice se concentrează și pe nevoia de clarificare a situației financiare a statului în Parlament.
Reforma administrativă vizează reorganizarea unităților teritoriale și a sistemului de guvernare locală pentru a crește eficiența serviciilor publice. În România, acest proces implică adesea modificări ale numărului de primării sau comasarea unor comune, o temă sensibilă din cauza impactului asupra reprezentării minorităților și a autonomiei locale garantate prin legi și tratate internaționale.
