Președintele Nicușor Dan ar pregăti o mutare strategică pe arena politică națională prin lansarea unei noi platforme politice. Această mișare ar viza consolidarea unor grupări de oameni nemulțumiți din cadrul partidelor USR și PNL. Planul ar include, de asemenea, utilizarea infrastructurii locale oferite de PMP, un partid care deși are rezultate limitate la nivel național, dispune de organizații funcționale pe teritoriul țării.
Analistul politic Bogdan Chirieac a oferit detalii despre această posibilă repoziționare în cadrul unei intervenții la România TV. Potrivit acestuia, Nicușor Dan ar putea încerca să recapete o șansă pentru un al doilea mandat, în ciuda faptului că popularitatea sa actuală este extrem de scăzută. Bogdan Chirieac a subliniat că ezitarea de aproape șase luni de a pune un guvern cu puteri depline nu a ajutat președintele.
În ceea ce privește USR, Bogdan Chirieac a menționat că partidele au suferit erodări în procesul de guvernare. El a observat că echipa de susținători a președintelui Nicușor Dan a început să se diminueze. În contextul alegerilor interne din USR, Radu Miruță, apropiat de Dominic Fritz, este considerat un favorit pentru preluarea conducerii, fiind descris de analist ca fiind cel mai echilibrat și pregătit dintre liderii actuali.
Situația în cadrul PNL este descrisă ca fiind dificilă din cauza conflictelor interne. Bogdan Chirieac a afirmat că nu are mari speranțe pentru acest partid atât timp cât Ilie Bolojan ocupă poziții de conducere. Analistul a anticipat o luptă directă între Nicușor Dan și Ilie Bolojan în viitor, deoarece acesta din urmă încearcă să revină în prim-planul vieții politice, neoferind sprijin președintelui.
În ceea ce privește PMP, Bogdan Chirieac consideră că este un partid echilibrat, însă puterea sa este limitată. Deși Eugen Tomac este văzut ca un lider în regulă, puterea acestuia este estimată la doar 1-2% în prezent. Totuși, această organizație ar putea servi drept bază pentru noua platformă datorită capacității sale de a funcționa la nivel de organizații locale în diverse zone ale țării.
Scena politică românească este marcată de o competiție constantă între partidele de centru-dreapta, unde alianțele și fragmentările sunt frecvente. Schimbările de tabără și formarea de noi grupări politice apar adesea în perioadele de tranziție sau în contextul alegerilor interne, influențând direct structura de putere din administrația locală și cea națională prin redistribuirea voturilor și a resurselor de campanie.
