Președintele Nicușor Dan a oferit detalii despre procesul de decizie prin care a încredințat formarea guvernului lui Adrian Veștea. Acesta a explicat faptul că decizia sa s-a bazat pe indicii primite în urma unor discuții cu lideri politici, care indicau faptul că Guvernul Veștea va reuși să treacă în Parlament. Nicușor Dan a subliniat că speranța sa era formarea unei majorități pro-occidentale, ceea ce ar fi putut oferi o stabilitate mai mare decât cea de patru luni care au urmat după acea perioadă.
În ceea ce privește negocierile purtate de Adrian Veștea cu reprezentanții partidului AUR, Nicușor Dan a respins ideea că premierul ar fi acceptat condițiile acestui grup politic. Președintele a precizat că nu i-a acordat un mandat pentru astfel de compromisuri, susținând că abordarea lui Veștea a fost una de tipul „da sau nu”. Conform declarației, premierul s-a prezentat pentru a expune obiectivele guvernului și a întrebat dacă AUR poate oferi voturile necesare fără a primi nimic în schimb.
Nicușor Dan a abordat și subiectul lipsei unei majorități parlamentare clare la momentul desemnării. El a menționat că, deși nu exista o formulă certă pentru a întruni numărul de voturi necesar, a ales să desemneze persoana cu cel mai mare potențial de a strânge susținerea necesară până la pragul de 233 de voturi. Această decizie a fost luată în contextul cerințelor societății pentru o soluție de guvernare, chiar dacă nu existau garanții matematice despre formarea unei coaliții de guvernare stabile.
În legătură cu presiunile exercitate asupra sa, președintele a recunoscut că a fost contactat de multiple persoane din cadrul coaliției PNL-USR. Aceste persoane au insistat de nenumărate ori pentru ca el să inițieze discuții cu PSD în scopul rezolvării crizei politice. Nicușor Dan a refuzat însă să identifice nume specifice sau partide implicate în aceste solicitări, limitându-se la afirmația că presiunea a venit din partea multor oameni din coaliția formată de PNL și USR.
Nicușor Dan a reiterat că nu poate suplini prin funcția sa diferența dintre un procentaj de 30% și cel de 50%, subliniind că nicio autoritate într-o țară democrată nu poate compensa lipsa unei majorități parlamentare. El a menționat anterior că o coaliție PNL-USR nu ar fi putut asigura acest prag, motiv pentru care a căutat alte variante de guvernare. Această poziție reflectă dificultatea de a construi o majoritate într-un Parlament fragmentat.
Contextul politic din România este marcat de tensiuni constante între partidele de guvernare și opoziție, precum AUR. Partidul AUR a criticat anterior poziția președintelui, acuzându-l că este mai preocupat de piețele financiare decât de cetățenii români. În același timp, discuțiile despre stabilitatea guvernărilor și necesitatea unor majorități parlamentare rămân un punct central de conflict în relația dintre liderii politici și instituțiile statului.
