Decizia luată de Péter Magyar de a tăia finanțările pentru mecanismele de influență din Transilvania marchează o schimbare majoră pentru aproximativ 140.000 de persoane. Această mișare politică vizează eliminarea organizațiilor care au gestionat până acum procesele de naturalizare, ceea ce va afecta direct modul în care maghiarii din România interacționează cu autoritățile de la Budapesta. Schimbarea de paradigmă este văzută ca o operațiune de curățenie politică în cadrul rețelelor de putere.
Fundația Eurotrans, o organizație fondată de UDMR și implicată direct în gestionarea procesului de acordare a cetățeniei ungare pentru maghiarii din Transilvania, va fi exclusă din procedura de naturalizare simplificată începând de anul viitor. Conform anunțului oficial de la Budapesta, începând cu anul 2027, toate procedurile de acordare a cetățeniei vor fi gestionate exclusiv de reprezentanțele diplomatice ale Ungariei. Această măsură elimină complet implicarea unor organizații externe în procesul administrativ de cetățenie.
Politologul Sergiu Mișcoiu explică faptul că această decizie reprezintă o luptă între diverse rețele de putere, menită să demonteze structurile construite de Viktor Orbán în afara granițelor. Regimul lui Orbán a utilizat numeroase organizații care consumau fonduri ale statului maghiar pentru a susține realegerea partidului FIDESZ și pentru a promova o anumită imagine politică. Multe dintre aceste entități funcționau într-o zonă gri din punct de vedere legal, servind drept paravan pentru activități diverse.
Pe lângă Fundația Eurotrans, și alte organizații afiliate lui Viktor Orbán sunt vizate de noile măsuri, printre care și Colegiul Matei Corvin. Sergiu Mișcoiu menționează că branșa din Transilvania a Colegiului Matei Corvin este o victimă colaterală, deoarece aceasta era mult mai moderată decât filiala de la Bruxelles. Deși procedurile administrative pentru cetățenie ar putea fi îngreunate temporar, Péter Magyar nu are interesul de a opri total acordarea acestui document, ci de a înlocui vechile structuri cu rețele noi.
Această mutare politică marchează, în opinia lui Sergiu Mișcoiu, sfârșitul monopolului UDMR, deoarece formațiunea pierde rolul de intermediar între Budapesta și maghiarii din România. Există deja o anumită neîncredere între guvernul maghiar și UDMR, deoarece partidul a manifestat un exces de zel în susținerea orbanismului. În consecință, UDMR ar putea fi presată să își reconsidere poziția sau chiar să renunțe la actuala conducere pentru a permite apariția unor forme politice alternative.
Contextul politic din Ungaria este marcat de o competiție intensă pentru controlul rețelelor de influență și al resurselor statului. Decizia de a centraliza procesele de cetățenie la nivel diplomatic este o strategie prin care noul regim de la Budapesta încearcă să identifice și să înlocuiască organizațiile care nu sunt ideologic aliniate cu noua administrație. Această restructurare vizează controlul direct asupra fluxurilor financiare și asupra reprezentării maghiarilor din afara granițelor.
