Partidul PSD propune o reformă administrativ-teritorială care ar putea duce la dispariția a 429 de primării din România. Această inițiativă vizează comasarea localităților care au un prag de maximum 1.500 de locuitori. Planul a fost pus în atenția publicului după ce Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va solicita Guvernului să își angajeze răspunderea în Parlament pentru implementarea acestei reorganizări administrative.
Județul Alba este cel mai afectat de acest prag demografic, având 27 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori. Urmează Caraș-Severin și Hunedoara, care au câte 26 de unități administrative de acest tip, iar Cluj se numără printre cele mai afectate cu 25 de localități. În Mehedinți și Olt se află câte 23 de localități mici, în timp ce Dolj are 21, Teleorman 20, Arad 18 și Buzău 16 localități care se încadrează în acest criteriu.
Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a subliniat diferența dintre două tipuri de reorganizare. El a explicat faptul că există o variantă de unire voluntară, despre care a vorbit ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, la audierile din Parlament, și o variantă prin lege, pe care PSD vrea să o promoveze. În cazul unirii voluntare, locuitorii trebuie consultați prin referendum, în timp ce reforma propusă de PSD presupune comasarea prin lege, după criterii care nu au fost încă stabilite.
Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a menționat că unirea localităților cu maximum 1.500 de locuitori este o prioritate, menționând că unii primari au propus chiar această reorganizare. Această decizie vine din cauza dificultăților financiare cu care se confruntă comunele mici. În cadrul programului de guvernare, localitățile care aleg să se unească voluntar ar putea beneficia de sprijin pentru investiții, fiind menționate ca având prioritate la finanțare.
Reprezentantul UDMR, Csoma Botond, a criticat dur această inițiativă, numind-o măsură antidemocratică deoarece ar putea trece peste voința cetățenilor. Deputatul a avertizat că reorganizarea nu trebuie făcută fără acordul oamenilor și că aceasta ar putea afecta comunitatea maghiară. El a invocat tratatele internaționale privind protecția minorităților, susținând că orice reformă trebuie să țină cont de ponderea etnică și să nu fie în detrimentul acestora.
Discuțiile privind reforma administrativă au intensificat tensiunile politice, în contextul în care liderii partidelor din coaliție au poziții divergente. În timp ce PSD solicită o adoptare rapidă prin asumarea răspunderii Guvernului, alte voci politice au avertizat că o astfel de reformă nu poate fi realizată pur administrativ, fără o consultare adecvată și fără a lua în calcul impactul asupra structurii sociale și etnice a țării.
