Lideri politici din România au declarat în declarațiile de avere sume de bani de ordinul sutelor de mii de euro, provenite din evenimente de familie, precum nunțile sau botezurile. Aceste venituri, care pot atinge valori de jumătate de milion de euro, nu sunt supuse impozitării în România. De asemenea, deoarece aceste sume sunt primite de obicei în plic, provenința exactă a banilor rămâne la discreția posesorilor, nefiind supusă unor verificări riguroase de trasabilitate.
George Simion, liderul AUR, deține cel mai mare dar de nuntă declarat, cu o valoare de 400.000 de euro. Acesta a susținut că evenimentul a inclus aproximativ 1.000 de invitați, deși nu dispunea de venituri suficiente pentru a acoperi costurile unei astfel de sărbători. Simion a explicat că rudele și prietenii l-au ajutat cu daruri pentru a acoperi cheltuielile, însă în declarația de avere din 2024, suma de 400.000 de euro a dispărut, după ce în 2023 fusese înregistrată.
Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu au declarat un dar de nuntă care însumează 322.000 de euro. Această sumă este compusă din 246.400 de euro, 334.000 lei și 5.200 de dolari, după ce cei doi s-au căsătorit în 2019. Claudiu Manda, europarlamentar, a înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor față de anul 2004, când câștiga doar 700 de euro, având în prezent un venit lunar de 93.000 de euro și multiple proprietăți imobiliare.
Și reprezentanții PNL au înregistrat sume importante în declarațiile lor de avere. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a menționat un dar de nuntă de 235.000 de euro, sumă pe care a împărțit-o egal cu soția sa. Tot deputatul PNL, Ionuț Stroe, a declarat la nunta sa din 2022 un dar total de 235.000 de euro, venit în mai multe valute diferite, conform datelor din documentele oficiale de avere.
În ceea ce privește evenimentele de familie recente, George Simion a declarat în 2024 și un dar de botez pentru copilul său, în valoare de 60.000 de euro. Deși Simion a promis anterior că va folosi banii de la nuntă pentru a construi un spital, în realitate, o parte din resurse au fost folosite pentru a stinge un credit de 55.000 de euro. El a susținut că restul banilor au fost folosiți pentru achiziții de produse precum brânză și țuică.
În sistemul fiscal românesc, darurile primite cu ocazia evenimentelor de familie reprezintă un mecanism prin care se pot acumula capitaluri semnificative fără a genera obligații fiscale. Această practică este frecventă în mediul social, însă în cazul persoanelor cu funcții publice, sumele mari de bani primite „în plic” pot genera discuții privind modul în care acestea influențează patrimoniul personal și capacitatea de investiție a politicanilor.
