Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a respins marți acuzațiile lansate de reprezentanți ai PNL și USR, care susțineau că instituția sa a început o ofensivă pentru a împiedica formarea unei alianțe între cele două partide. Șeful AEP a declarat că autoritatea nu se implică în opțiunile, strategiile sau înțelegerile politice ale organizațiilor, menținând o poziție de imparțialitate și neutralitate în raport cu activitatea partidelor.
În urma atacurilor, Adrian Țuțuianu a precizat că a luat act de declarațiile celor doi deputați și de limbajul utilizat la adresa sa, alegând însă să răspundă într-un mod civilizat și profesionist. El a subliniat că atitudinea sa reflectă principiile de conduită obiectivă și echilibrată care guvernează AEP, respingând orice formă de subiectivism sau părtinire în procesul de reglementare a cadrului normativ privind partidele politice.
Referitor la revizuirea legislației, Adrian Țuțuianu a explicat că demersul vizează adaptarea normelor la evoluțiile administrative și la jurisprudența europeană, precum și la cerințele de digitalizare. Proiectul este fundamentat pe recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, urmând să clarifice modul de constituire și funcționare a partidelor, respectând statutul acestora de persoane juridice de drept privat cu rol de utilitate publică.
Președintele AEP a argumentat că înregistrarea partidelor în competența autorităților electorale este o practică comună în state precum Irlanda, Suedia sau Țările de Jos. El a menționat că Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat oportunitatea acestei soluții administrative pentru a degreva Tribunalul București de procedurile specifice în materie de partide politice, asigurând în același timp controlul judecătoresc prin Curtea de Apel București.
Adrian Țuțuianu a criticat dur afirmațiile parlamentarilor Alexandru Dimitriu și Alexandru Moraru, sugerând că aceștia ar trebui să vină cu argumente juridice concrete în loc de amenințări cu plângeri penale. El a reiterat faptul că AEP este o instituție autonomă, care nu promovează proiecte prin ordonanțe de urgență, ci urmărește parcurgerea procedurii legislative parlamentare prevăzute pentru legile organice.
În contextul tensiunilor politice actuale, discuțiile despre reforma instituțiilor publice și despre modul de gestionare a proceselor electorale rămân subiecte sensibile. Deși în acest moment accentul cade pe legislația partidelor, evoluțiile din cadrul organismelor de administrare publică pot influența modul în care partidele își organizează structurile pentru viitoarele scrutini, într-un cadru de competiție politică intensă.
