Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a respins vineri acuzațiile formulate de PNL conform cărora proiectul de modificare a legislației partidelor politice ar urmări blocarea unei eventuale alianțe electorale între PNL și USR în anul 2028. Șeful instituției a susținut că propunerile de reformă au fost discutate cu diverse formațiuni politice încă din luna august, subliniind că obiectivul principal al AEP este simplificarea procedurilor legislative actuale.
Adrian Țuțuianu a criticat dur afirmațiile liderilor din PNL, numindu-le o „prostie” vehiculată în spațiul public de oameni politici care refuză să vadă realitatea. În ceea ce privește procedura de înregistrare a partidelor, acesta a menționat că Ministerul Justiției și CSM-ul s-au pronunțat deja în anul 2024 fără a denunța această chestiune. Șeful AEP a punctat că reprezentantul PNL, Mihai Voicu, a participat la o întâlnire organizată în august, însă a criticat lipsa de observație a colegului său.
Un punct central al reformei vizează creșterea numărului minim de membri fondatori necesari pentru înființarea unui partid de la trei la o sută. Adrian Țuțuianu a justificat această decizie prin compararea cu alte state europene, menționând că în Cipru este necesar un număr de 100 de membri, fiind cea mai mică cifră din Uniunea Europeană. A oferit exemple precum Germania, unde sunt necesari 10.000 de susținători pentru candidatură, sau Croația, unde cerința este de 300 de membri.
În ceea ce privește modul de înregistrare, președintele AEP a propus ca această procedură să fie realizată de instituția sa, în locul procedurii actuale care are loc în instanță. El a argumentat că această schimbare urmărește simplificarea formalităților, invocând existența unor modele similare în alte state. Referitor la viitorul proiect, Adrian Țuțuianu a declarat că va trimite documentația la Guvern, menționând că este pregătit și un proiect de lege privind organizarea proprie a autorității.
Autoritatea Electorală Permanentă a emis un comunicat prin care subliniază că este o instituție autonomă, independentă și apolitică, care trebuie să rămână în afara disputelor dintre partide. AEP a respins încercările de politizare a unei reforme necesare și a cerut reprezentanților PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să își asume responsabilitatea de a contribui la adoptarea proiectului. Instituția a precizat că reforma nu este despre un partid politic, ci despre funcționarea corectă a democrației.
În ultimele nouă luni, AEP a elaborat cinci inițiative legislative care vizează modernizarea cadrului electoral din România. Acestea includ aplicarea regulamentului european privind transparența publicității politice, transpunerea directivelor pentru alegerile europarlamentare și locale, reglementarea alegerilor anticipate, reorganizarea AEP și modificarea legislației privind partidele politice. Totodată, instituția pregătește documentația necesară pentru un viitor Cod electoral și un proiect privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale.
