Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de un reprezentant PSD, a inițiat un proiect de lege pentru modificarea reglementărilor privind partidele politice din România. Propunerea vizează înlocuirea actualei Legi nr. 14/2003, care este în vigoare de peste două decenii. Această inițiativă a declanșat o reacție imediată din partea PNL, care susține că noul demers nu este acceptabil în forma prezentată de instituție.
Partidul Național Liberal a declarat că nu susține modificarea legii propusă de AEP, argumentând că un proiect inițiat de un guvern al PSD va reflecta doar interesele electorale ale acestui partid. Liberalii consideră că orice modificare a cadrului electoral trebuie realizată prin inițiativă parlamentară, într-o comisie specială unde să fie reprezentate toate partidele parlamentare. PNL critică faptul că procesul de înființare sau radiere a partidelor ar putea depinde de un organism condus de persoane desemnate politic.
Pentru a contracara această situație, PNL anunță că va propune un proiect de lege care să acorde AEP o reală independență politică. Planul liberal presupune depolitizarea conducerii executive a instituției și instituirea unui consiliu de supraveghere cu reprezentanți de la toate partidele parlamentare. Scopul este de a pune în practică subordonarea reală a AEP față de Parlamentul României, conform prevederilor legale actuale.
Proiectul elaborat de AEP propune o reformă amplă, structurată în 77 de articole și nouă capitole, care reglementează parcursul unei formațiuni de la constituire până la dizolvare. Una dintre schimbările majore este creșterea pragului de membri necesari pentru înființarea unui partid de la trei la 100 de persoane. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a criticat pragul actual de trei membri, menționând că acesta a permis apariția unor "partide de familie".
O altă modificare structurală vizează mutarea procedurii de înregistrare a partidelor de la Tribunalul București direct la AEP. Cererile vor fi analizate de completuri de câte 5 membri, desemnați din rândul angajaților instituției și repartizați aleatoriu pentru a asigura imparțialitatea. Conform AEP, Coniliul Superior al Magistraturii consideră că acest transfer de competențe ar putea degreva activitatea Tribunalului București.
În prezent, cadrul legal al partidelor politice în România este reglementat de Legea nr. 14/2003. Această lege stabilește regulile de funcționare pentru organizațiile care participă la procesul electoral, însă a fost subiectul unor critici privind facilitarea înființării unor grupări cu număr foarte mic de membri. Modificările propuse de AEP urmăresc să reglementeze mai strict utilizarea denumirilor și a siglelor pentru a evita inducerea în eroare a alegătorilor.
