Deputații Alexandru Dimitriu de la USR și Alexandru Muraru de la PNL au solicitat, luni, președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, retragerea proiectului de lege privind partidele politice. Reprezentanții celor două partide susțin că această inițiativă legislativă ar permite instituției conduse de Adrian Țuțuianu să decidă în mod administrativ formarea sau desfacerea alianțelor politice, intervenind astfel în sfera de competență a Parlamentului.
Alexandru Dimitriu a criticat dur modul în care proiectul este promovat, afirmând că președintele AEP încearcă să aibă un „drept de viață și de moarte” asupra partidelor. Deputatul a subliniat că există o problemă de procedură majoră, deoarece AEP nu are autoritatea de a iniția legi care să vizeze constituirea sau decesul unor partide politice. Conform declarațiilor sale, partidele sunt persoane juridice, iar administrația acestora nu trebuie să intre sub controlul autorității electorale.
Pe lângă aspectul procedural, Alexandru Dimitriu a invocat și o problemă de fond, întrebându-se de ce un reprezentant al PSD ar putea decide dacă un partid are dreptul să formeze o alianță. Acesta a sugerat că aceste decizii ar trebui lăsate exclusiv în instanță, nu sub controlul administrativ al AEP. Deputatul a avertizat că, dacă proiectul nu este retras, va depune o plângere penală pentru delapidare, acuzând instituția că folosește fondurile pentru a ajuta PSD.
Alexandru Muraru a susținut că proiectul de lege propus de Adrian Țuțuianu vizează blocarea alianței PNL-USR prin mutarea competențelor de înregistrare. În prezent, înregistrarea alianțelor între partide se realizează prin decizia unui magistrat la Tribunalul București, însă noua propunere ar crea un filtru administrativ la nivelul AEP. Alexandru Muraru l-a descris pe președintele autorității drept un „bombardier politic” și a anunțat că PNL și USR nu vor mai participa la consultări pe acest subiect.
În cadrul sistemului politic român, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este instituția responsabilă cu organizarea și supravegherea proceselor electorale, având rol în gestionarea registrelor de partide și a finanțării politice. Legislația privind partidele politice stabilește regulile de funcționare a acestora, însă orice modificare a modului în care sunt înregistrate alianțele poate afecta echilibrul de putere și capacitatea partidelor de a colabora în campanii sau în Parlament.
Aceste acuzații de control politic apar într-un moment de tensiune legislativă, în care partidele de la guvernare și opoziție se confruntă cu modificări ale procedurilor de înregistrare. Parlamentul rămâne organismul care trebuie să decidă asupra cadrului legal care guvernează existența și relațiile dintre entitățile politice din țară, în ciuda presiunilor exercitate de autoritățile administrative.
