Deputatul Lucian Morar a anunțat demisia din PSD, luând această decizie ca un semnal de alarmă în contextul discuțiilor privind reorganizarea administrativă a țării. Parlamentarul a criticat scenariul prezentat în spațiul public, care prevede ca județul Maramureș să fie contopit cu regiunea Cluj. Această mișare politică vine după ce Lucian Morar a declarat că nu va accepta niciodată dispariția județului din punct de vedere administrativ.
Lucian Morar a utilizat o postare pe Facebook pentru a-și exprima opoziția fermă față de planul de reorganizare, afirmând că se declară dizident pentru Maramureș. Parlamentarul a susținut că decidenții politici de la București sau Bruxelles nu țin cont de istoria, tradițiile și voința oamenilor din această zonă. El a subliniat că Maramureșul reprezintă identitate și apartenență, fiind mult mai mult decât o simplă unitate administrativ-teritorială pe harta României.
În cadrul unei intervenții telefonice la Antena 3 CNN, Lucian Morar a confirmat că plecarea sa din PSD nu a fost o dorință personală. Parlamentarul a explicat că, deși nu și-ar fi dorit să părăsească partidul, a fost nevoit să ia această măsură pentru a semnala pericolul la care este expus județul. El a criticat dur și tăcerea celorlalți politicieni de prim rang din Maramureș, care ar evita să se pronunțe de teama conducerilor naționale.
Propunerile de reformă au fost discutate și de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul partidului pentru reforma administrativ-teritorială. Dragoș Benea a menționat că peste 55% dintre orașele actuale nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, deși păstrează administrația de oraș. Acesta a indicat faptul că reorganizarea ar putea implica comasarea unor localități, transformând practic anumite orașe în comune sau creând noi unități administrative.
Planul de reorganizare administrativă vizează și schimbarea statutului unor localități care nu mai îndeplinesc criteriile legale de populație. Dragoș Benea a exemplificat situația orașului Slănic Moldova, care are o populație redusă și ar putea rezulta un oraș Târgu-Ocna în urma acestor schimbări. Reorganizarea ar putea implica reorganizarea comunelor, în timp ce satele ar putea păstra denumirile actuale, conform descrierilor oferite de coordonatorul reformei.
Discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială în România vizează eficientizarea administrației prin ajustarea pragurilor de populație și a limitelor județelor. Această temă de reformă este adesea asociată cu necesitatea de a reduce costurile de funcționare a instituțiilor locale și de a adapta structura statului la realitățile demografice actuale, însă implică riscuri politice și sociale semnificative în zonele cu identitate locală puternică.
