Fostul premier Ilie Bolojan a reacționat cu ironie la decizia Guvernului de a aproba prima rectificare bugetară din anul 2026. Acesta a susținut că ordonanța de urgență adoptată vineri confirmă datele despre situația economică moștenită, menționând un deficit bugetar scăzut, de 3,81% din PIB după primele nouă luni. Bolojan a cerut partenerilor politici să treacă de la atacurile de la televizor la guvernarea propriu-zisă, subliniind că nevoile reale ale țării nu pot fi rezolvate doar prin rectificări.
Bolojan a punctat faptul că datele asumate oficial de Guvern arată o evoluție pozitivă a indicatorilor macroeconomici. Conform fostului premier, deficitul bugetar a scăzut de la 5,31% în aceeași perioadă a anului 2025 la nivelul de 3,81% din PIB în 2026. De asemenea, acesta a evidențiat faptul că investițiile publice au cunoscut o creștere semnificativă, depășind cu peste 25 de miliarde de lei nivelul înregistrat în anul precedent, ceea ce arată o bază economică solidă.
Fostul premier a criticat dur modul în care PSD gestionează situația, acuzând partidul de un „modus operandi” bazat pe atacuri nocturne la televiziune împotriva deciziilor luate dimineața de miniștri. Bolojan a afirmat că PSD a abandonat soluții în trecut, folosind șantajul cu blocarea rectificării pentru a prezenta deficite „măsluite”. El a subliniat că actuala rectificare arată și ratările miniștrilor PSD, menționând în mod specific eșecul de a aloca fondurile în funcție de priorități.
Un exemplu de gestionare deficitară a resurselor a fost oferit de Bolojan în cazul Ministerului Sănătății. Acesta a declarat că majoritatea sumelor rectificate sunt consecința eșecului domnului Rogobete de a aloca banii conform nevoilor reale și de a accesa fondurile europene. Bolojan a menționat că sunt vorba despre sume de 700 de milioane de lei din cadrul PNRR și al fondurilor de coeziune, care nu au fost utilizate eficient de către conducerea ministerului.
Guvernul a aprobat rectificarea pentru a direcționa fonduri către medicamente, servicii medicale, pensii și bugete locale, menținând ținta de deficit cash de 6,2% din PIB. Ministerul Sănătății va primi suplimentări, inclusiv 3,22 miliarde de lei pentru bugetul asigurărilor de sănătate, iar transferurile pentru pensii vor crește cu 3,47 miliarde de lei. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că o a doua rectificare bugetară va fi realizată până la finalul lunii noiembrie.
Contextul politică și economic actual este marcat de o perioadă de tranziție și ajustări bugetare constante. În timp ce Guvernul încearcă să stabilizeze execuția bugetară pentru a menține calificativul de investiții al României, discuțiile despre „moștenirea” lăsată de administrațiile anterioare rămân un punct de conflict între partide. Această dispută privind cifrele deficitului și nivelul investițiilor apare într-un moment în care execuția fondurilor europene rămâne o prioritate pentru stabilitatea fiscală.
