Ludovic Orban a lansat critici dur la adresa miniștrilor PSD, acuzându-i de iresponsabilitate fiscală în procesul de pregătire a celei de-a doua rectificări bugetare a anului curent. Fostul șef de Executiv susține că solicitările de suplimentare a fondurilor, care ating suma de 60 de miliarde de lei, reflectă o lipsă de realism economic. Orban consideră că această abordare demonstrează o incapacitate cronică a social-democraților de a gestiona resursele reale disponibile în România.
Conform declarațiilor făcute la B1TV, Ludovic Orban estimează că noul cabinet guvernamental a preluat mandatele cu o mentalitate axată pe risipă. El a observat că, încă din perioada audierilor, miniștrii au manifestat o dorință de a obține bugete mai mari. Orban a menționat că această tendință de a cere fonduri suplimentare este vizibilă la nivelul Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării, Ministerului Sănătății și al Ministerului de Interne, indicând o presiune constantă pentru creșterea cheltuielilor.
Fostul premier a subliniat că prioritatea unui demnitar nou ar trebui să fie restructurarea aparatului propriu și eliminarea cheltuielilor inutile. În loc de generarea de noi deficite, Orban recomandă o analiză riguroasă pentru reducerea costurilor pe fiecare minister. El a propus optimizarea cheltuielilor pe materiale, servicii și subvenții, argumentând că PSD are o tendință de a cheltui bani care nu există în bugetul de stat, ignorând constrângerile economice actuale.
Ludovic Orban a demascat, de asemenea, ceea ce consideră o manevră politică din partea PSD împotriva ministrului finanțelor, Nazare. Orban a întrebat de ce PSD îl atacă pe Nazare, având în vedere că acesta a fost ministru și în Guvernul Bolojan. Fostul premier susține că menținerea acestuia în funcție ar putea fi o strategie de a avea un „țap ispășitor” pentru eșecul PSD de a respecta promisiunile făcute în perioada de criză politică și guvernamentală.
Discuțiile privind calendarul bugetar au fost marcate de tensiuni, în condițiile în care Sorin Grindeanu a anunțat că a doua rectificare va avea loc la mijlocul lunii noiembrie. În acest context, afirmațiile privind cifrele oficiale au fost contestate, însă liderii au menținut poziții divergente. Tensiunile apar într-un moment în care guvernul gestionează și alte schimbări administrative, precum eliberarea unor prefecți și subprefecți din funcție.
Această dispută bugetară se înscrie într-un cadru de instabilitate politică, unde gestionarea resurselor publice devine un punct central de conflict între opoziție și guvernare. Solicitările de rectificare bugetară sunt adesea văzute ca instrumente de politici publice, dar și ca puncte de vulnerabilitate în gestionarea deficitului fiscal într-o economie sub constrângeri.
