Propunerea de reformă administrativ-teritorială elaborată de guvernul Niculescu, format din miniștri PSD, a generat reacții negative chiar în interiorul partidului de guvernare. Primarii social-democrați manifestă nemulțumiri față de planurile de reorganizare a unităților de bază, temându-se de consecințele comasării comunelor pe care le administrează în prezent. Tensiunile apar în contextul unei reforme care vizează schimbări structurale ale modului în care sunt organizate localitățile din țară.
Una dintre cele mai puternice voci de opoziție în cadrul partidului vine din județul Iași, unde primarul Pamfilică Brânză își exprimă îngrijorarea. Acesta reprezintă conducerea comunei Cucuteni, o localitate care se numără printre cele 429 de unități administrative vizate de prima etapă a procesului de reformă. Această fază, denumită oficial ca fiind comasarea voluntară, pune în pericol autonomia unor localități cu o vechime considerabilă.
Pamfilică Brânză susține că unirea cu o altă unitate administrativă ar duce la dispariția identității specifice a localității sale. Primarul subliniază importanța istorică a zonei, menționând că Cucuteni reprezintă o civilizație de mii de ani, evidențiată prin prezența muzeului local și a vestigiilor arheologice. Edilul este de părere că locuitorii nu vor accepta această fuziție, având în vedere moștenirea culturală a comunității.
Deși localitatea posedă un potențial turistic și cultural semnificativ, primarul din Cucuteni a punctat că dezvoltarea sa este limitată de lipsa resurselor financiare. În ciuda acestor dificultăți economice, el consideră că protejarea statutului de comună este esențială pentru păstrarea patrimoniului. Planul de reformă continuă însă să avanseze, cu ministrul Dezvoltării anunțând că procesul nu se oprește la etapa voluntară.
Conform declarațiilor oficiale, după finalizarea primei etape, reforma va trece la o a doua fază de implementare. În această etapă următoare, procesul de comasare a localităților nu va mai fi opțional, ci va deveni obligatoriu pentru unitățile administrative vizate. Această tranziție de la alegerea voluntară la impunerea administrativă marchează un punct critic pentru viitorul multor comune din România.
Această discuție despre reforma administrativă are loc într-un climat politic marcat de critici la adresa modului în care sunt gestionate schimbările structurale. În acest context, lideri politici precum Kelemen Hunor au criticat propunerile de comasare a localităților mici, susținând că astfel de reforme sunt implementate fără o strategie clară și coerentă, lăsând impresia unei activități fără rezultate concrete pentru cetățeni.
