Partidul PSD pregătește o reformă teritorială majoră care vizează reorganizarea unităților administrative din țară. Dragoș Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, responsabil pentru reforma teritorială în cadrul formațiunii, a anunțat că lucrează la mai multe scenarii pentru comasarea localităților mici. Propunerea principală vizează tuturor comunelor care au o populație sub pragul de 3.000 de locuitori, o măsură care ar putea schimba radical harta administrativă a României.
Pe lângă comunele mici, planul propus de PSD include și orașele mici care au scăzut sub pragul legal de 10.000 de locuitori. Pentru aceste localități cu statut de oraș, Dragoș Benea a menționat că există și varianta retrogradării lor la statutul de comună. Reforma ar urma să se aplice începând cu anul 2028, după ce proiectul va fi adoptat de Parlament, urmând ca un document detaliat să fie prezentat publicului în luna martie a anului viitor.
Dragoș Benea a recunoscut că această transformare va genera un cost politic semnificativ pentru partidul său. El a explicat faptul că toți primarii vor manifesta opoziție și că toate partidele vor avea de pierdut în urma acestui proces, însă PSD va fi cel mai afectat. „Orice reformă teritorială presupune un cost politic cert, pe care noi, cei de la PSD, suntem pregătiți să ni-l asumăm”, a declarat vicepreședintele, subliniind necesitatea acestei reforme.
În ceea ce privește criteriile de implementare, Dragoș Benea a precizat că accesibilitatea va reprezenta elementul de bază al noii structuri administrative. Totodată, liderul PSD s-a distanțat de proiectul de comasare voluntară a localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori, propus de Ministerul Dezvoltării. El a susținut că guvernul condus de Luca Niculescu ar trebui să își asume responsabilitatea în fața Parlamentului pentru proiectul de reformă prezentat de PSD.
Propunerea de comasare administrativă vine într-un context în care reorganizarea localitălor este un subiect de dezbatere pentru eficiența resurselor. Dacă reforma ar fi implementată conform scenariilor discutate, se estimează că între 15.000 și 18.000 de angajați ar putea să nu mai fie din sistem începând cu anul 2028. Această schimbare ar viza reducerea numărului de funcții și de costuri aferente administrației publice locale.
Reforma teritorială este un subiect care vizează structura administrativă a țării și modul în care sunt gestionate resursele locale. Această discuție se încadrează în contextul unor schimbări legislative care vizează optimizarea unităților de prim cấp, însă implementarea lor depinde de consensul politic și de capacitatea de a gestiona impactul asupra funcționarilor și a structurilor de putere locală.
