Partidul PSD a prezentat planul pentru o reformă administrativ-teritorială majoră, bazată pe o „matrice a sustenabilității”. Europarlamentarul Dragoș Benea, care coordonează grupul de lucru pe acest subiect, a anunțat luni, la sediul PSD, că vor fi utilizate criterii specifice pentru a determina care unități administrativ-teritoriale (UAT) trebuie reorganizate sau comasate. Procesul va implica un algoritm de punctare pentru a evalua sustenabilitatea administrativă a fiecărei localități din țară.
Cele șase criterii propuse de social-democrați pentru evaluarea localităților includ populația și demografia, precum și sustenabilitatea economică, măsurată prin raportul dintre veniturile și cheltuielile proprii ale primăriilor și gradul de colectare a taxelor. Un alt pilon este capacitatea administrativă, evaluată prin competențele locale și fondurile atrase, alături de conectivitatea la infrastructura de transport și unitățile de sănătate. De asemenea, vor fi analizate accesibilitatea la servicii de bază, precum școlile sau grădinițele, și calitatea serviciilor publice de utilități, inclusiv apa, gazul și iluminatul public.
Pentru implementarea acestui proces, în fiecare județ vor fi înființate comitete de reorganizare sub coordonarea instituției prefectului. Aceste comitete vor include reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Oficiului de cadastru, ai Direcției județene de statistică, ai Inspectoratului școlar, ai Poliției și ai Direcției agricole. Scopul acestor structuri este să consulte autoritățile locale și să transmită propunerile de reorganizare către Ministerul Dezvoltării și către MAI, urmând ca rezultatul să fie un document de reorganizare robust.
Dragoș Benea a explicat că reforma nu vizează dispariția satelor, ci doar modificarea statutului instituțional al primăriilor, comparând situația cu comasarea unităților școlare. În acest proces vor fi utilizate instrumente complexe de inteligență artificială pentru a analiza volume mari de date din baze publice. Obiectivul este ca noile primării să aibă o capacitate administrativă sporită, fiind capabile să atragă fonduri europene sau de la bugetul de stat, evitând fragmentarea actuală a administrației.
Propunerea vine într-un moment în care datele indică existența a peste 450 de unități administrative cu sub 1.500 de locuitori și a 1.100 de localități cu maximum 3.000 de locuitori. Totodată, 55% dintre orașe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, deși mențin o administrație de nivel orășenesc. Dragoș Benea a subliniat că această reorganizare este esențială în perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034, perioadă în care se estimează o scădere a fondurilor de coeziune.
Reforma administrativ-teritorială reprezintă o schimbare structurală a modului în care este organizat statul român la nivel local. Această temă a fost abordată anterior în discuții privind eficiența resurselor publice, având în vedere necesitatea de a adapta unitățile de administrare la realitățile demografice și economice actuale, pentru a asigura o gestionare mai bună a fondurilor de dezvoltare.
