Reprezentanții PSD au solicitat Ministerului Finanțelor prezentarea unor date detaliate privind situația reală a bugetului de stat. Partidul cere cifre clare pentru a verifica existența unei presupuse „gauri în buget”, după ce a acceptat direcționarea urgentă de fonduri către domenii critice. Această solicitare vine pe fondul unor suspiciuni legate de modul în care au fost raportate plățile și încasările în perioada de conduceră a Guvernului Bolojan.
Social-democrații susțin că datele furnizate până în prezent de Ministerul Finanțelor sunt incomplete, deoarece reflectă doar diferența dintre încasările și plățile statului. PSD solicită acces la cifrele privind deficitul ESA, calculat conform metodologiei europene, care include și obligațiile de plată. Aceștia acuză Executivul condus de Ilie Bolojan că ar fi amânat plata unor facturi importante, acțiune care ar fi redus deficitul raportat cu aproximativ 40 de miliarde de lei.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a subliniat necesitatea ca ministrul Nazare să realizeze o prezentare oficială a acestor date. Grindeanu a cerut publicarea rapidă a situației facturilor neachitate și a propus efectuarea unei evaluări la nivelul fiecărui minister. Această evaluare ar trebui să vizeze atât lucrările efectuate, cât și cele care au fost deja facturate, pentru a asigura o transparență totală asupra gestionării banilor publici.
Din partea PNL, vicepreședintele Alexandru Muraru a respins acuzațiile, numind disputa privind gaura bugetară drept una falsă. Conform lui Alexandru Muraru, PSD folosește acest pretext pentru a justifica noi alocări discreționare către administrațiile locale. Liberalii, sub conducerea lui Ilie Bolojan, susțin că această strategie este doar o metodă de a acoperi promisiunile electorale făcute de social-democrați fără a avea un suport financiar real.
Ministrul Alexandru Nazare a confirmat că Ministerul Finanțelor lucrează la un raport care să ofere clarificările solicitate de PSD. Acesta a menționat că, în primele nouă luni ale anului, deficitul cash a înregistrat o scădere semnificativă. Din 5,3% cât a fost înregistrat în 2025, acesta a ajuns la un nivel de 3,8% din PIB, conform datelor prezentate de acesta în cadrul discuțiilor privind starea financiară a țării.
Gestionarea deficitului bugetar și monitorizarea plăților de către stat reprezintă elemente esențiale în cadrul cadrului fiscal european. În România, indicatorii precum deficitul ESA sunt utilizați pentru a asigura conformitatea cu normele de stabilitate financiară. Monitorizarea acestor cifre de către partidele politice reflectă competiția pentru controlul resurselor publice și pentru modul în care sunt alocate fondurile către ministere și administrații locale în timpul mandatelor de guvernare.
