Parlamentul a votat numirea lui Sorin Lazăr în funcția de președinte al Curții de Conturi, marcând astfel o schimbare la conducerea instituției de control. Procesul de numire s-a desfășurat prin vot, în care candidatul a obținut un suport semnificativ din partea colegilor săi din camera parlamentară. Această decizie vine după ce propunerea a fost analizată și avizată anterior de către comisiile parlamentare specializate.
Rezultatele votului arată că numirea lui Sorin Lazăr a fost susținută de 248 de parlamentari. În ceea ce privește opoziția față de această decizie, au fost înregistrate 54 de voturi împotrivă, în timp ce 48 de deputați sau senatori au ales să se abțină de la vot. Această distribuție a voturilor reflectă dinamica politică actuală din cadrul Parlamentului în raport cu propunerile de numire în funcții înalte de stat.
Înainte de această etapă decisivă, comisiile parlamentare de buget-finanțe au oferit un aviz favorabil pentru numirea lui Sorin Lazăr. Această propunere a fost formulată oficial de către PSD. Sorin Lazăr deține o experiență în cadrul instituției, fiind consilier de conturi încă din luna octombrie 2020, ceea ce constituie baza experienței sale profesionale în domeniul controlului financiar public.
Funcția de președinte al Curții de Conturi a rămas vacantă în luna iulie 2025. Acest lucru s-a produs în urma numirii lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Perioada de tranziție de la plecarea lui Mihai Busuioc până la numirea actuală a fost gestionată de Mirela Călugăreanu, însă mandatul acesteia a expirat între timp, lăsând necesitatea unei conduceri oficiale.
Procesul de numire a generat discuții aprinse în cadrul Parlamentului, fiind marcate de reacții din partea partidelor de opoziție. Reprezentanți ai PNL și USR au criticat decizia, susținând că se produce o nouă alianță între PSD și AUR. Aceștia au acuzat partidele de guvernare de faptul că au reușit să captureze încă o instituție a statului prin acest proces de numire.
Contextul politic actual este marcat de tensiuni între forțele de guvernare și opoziție, în special în ceea ce privește controlul instituțiilor statului. În timp ce PSD propune lideri pentru funcții cheie, partide precum PNL și USR monitorizează atent aceste schimbări, acuzând formarea unor blocuri de susținere neconvenționale între PSD și AUR pentru consolidarea puterii în organismele de control.
