Deputata USR Cristina Prună a semnalat o situație critică privind structura administrativ-teritorială a țării, indicând faptul că numeroase localități se află sub pragurile demografice prevăzute de lege. Analiza sa se concentrează pe numărul de locuitori necesari pentru înființarea de localități, subliniind că o parte semnificativă din unitățile administrative actuale nu respectă aceste criterii legale de populatie.
Conform datelor furnizate de Curtea de Conturi pentru anul 2023, situația este alarmantă pentru o parte din unitățile de administrare. Cristina Prună a precizat că 432 din totalul de 2.859 de comune au un număr de locuitori mai mic de 1.500. În ceea ce privește orașele, exceptând municipiile, 119 din cele 216 de orașe au sub pragul de 10.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că peste jumătate dintre orașe și 15% dintre comune sunt sub limitele legale.
În contextul acestor cifre, deputata a menționat că guvernul actual a anunțat intenția de a încuraja comasarea voluntară a localităților de până la 1.500 de locuitori. Această procedură ar urma să fie susținută prin oferirea unor stimulente pentru comunitățile care aleg să se unească. Cristina Prună a evaluat această inițiativă ca fiind „foarte puțin, dar e un pas înainte”, insistând însă pe necesitatea unei implementări riguroase.
Ea a subliniat că implementarea măsurii trebuie monitorizată cu atenție, deoarece „diavolul stă în detalii”, și că administrațiile trebuie să își unească resursele pentru a crește eficiența. Scopul principal trebuie să fie reducerea cheltuielilor pentru întreținerea administrației, fără a sacrifica accesul cetățenilor la servicii. Reforma trebuie să permită primăriilor să aibă capacitatea reală de a atrage investiții și de a se finanța independent.
Reforma administrativ-teritorială vizează, în esență, o regândire a organizării țării, pornind de la capacitatea de a oferi servicii de calitate. Cristina Prună a concluzionat că numărul de locuitori reprezintă doar un punct de plecare în procesul de reorganizare. Obiectivul final este crearea unor comunități cu administrații eficiente, care să fie mai puțin dependente de transferurile de bani primite de la București.
Discuțiile despre reorganizarea administrativă apar într-un moment de intensă activitate politică, în care partide precum PNL și PSD se confruntă cu diverse presiuni interne și externe. În timp ce unii lideri solicită rectificări bugetare de urgență, alte forțe politice se concentrează pe teme de diplomație sau pe gestionarea resurselor statului, ceea ce influențează modul în care deciziile de reformă sunt percepute de opinia publică.
