Noul ministru al Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, a lansat critici severe la adresa modului în care a fost gestionată instituția pe care o conduce de o săptămână. Acesta a vizat în mod direct fosta conducere a ministerului, făcându-l pe Radu Miruță, care a deținut acest portofoliu în Guvernul Bolojan în calitate de interimar. Ministrul a semnalat existența unor proceduri care au afectat capacitatea de reacție a instituției în momente critice.
Ștefan-Ovidiu Popa a anunțat că va anula un ordin pe care l-a descris drept aberant, acesta vizând procesul de închidere a unor sectoare de drum, cale ferată sau piste de aeroport. Conform declarațiilor sale, aceste decizii de închidere așteptau aprobarea prin semnătura ministrului, ceea ce genera întârzieri inutile. Această schimbare de abordare vizează eliminarea blocajelor administrative care impunea trecerea prin cabinetul ministrului pentru măsuri de siguranță imediată.
Ministrul a susținut că acest blocaj administrativ a fost cauzat intenționat de USR și că acesta produce efecte grave, în special în situații de limită. El a subliniat că nu este normal ca închiderea de urgență a unor drumuri sau căi ferate să treacă zile întregi fără acțiune. Această întârziere apărea în momente precum viscol, inundație sau alunecare de teren, din cauza procedurilor impuse anterior.
Problema a fost legată de necesitatea de a întocmi documente de constatare a situației, o cerință impusă prin ordinul dat de USR. Ștefan-Ovidiu Popa a explicat pe Facebook că aceste proceduri de documentare obligatorii au încetinit intervențiile rapide necesare în condiții meteorologice extreme. Prin noua decizie, instituțiile nu vor mai avea nevoie de semnătura Ministerului Transporturilor pentru a demara lucrări de reparație sau pentru a închide sectoare de drum.
Aceste măsuri de simplificare a procedurilor de urgență vin într-un moment în care managementul infrastructurii este sub lupă. Decizia de a elimina aprobarea centralizată de la nivel de minister pentru închiderea sectoarelor de drum sau feroviar urmărește o reacție mai rapidă a autorităților. Scopul este ca intervențiile tehnice și de siguranță să nu mai fie condiționate de birocrația de la nivelul ministerului în momentele de risc major.
În cadrul actual al administrației publice, deciziile privind infrastructura de transport sunt adesea subiectul unor schimbări de proceduri operative. Gestionarea sectoarelor de drum și a căilor ferate necesită un echilibru între controlul administrativ și rapiditatea intervenției în caz de dezastre naturale. Reformele în acest sector vizează adesea reducerea timpului de răspuns în fața evenimentelor meteorologice care pot compromite siguranța utilizatorilor de drumuri.