Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat miercuri că reforma administrativ-teritorială intenționată de PSD trebuie să fie fundamentată pe un referendum și pe o analiză detaliată. Liderul UDMR a propus ca procesul să urmeze modelul din Danemarca, unde comasarea localităților s-a realizat prin metode bine gândite și proiectate. El a subliniat că succesul unei astfel de reorganizări depinde de un proces voluntar, dar structurat riguros, pentru a evita deciziile arbitrare.
În Danemarca, reforma administrativă a redus numărul municipalităților de la 271 la 98, proces care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Guvernul a stabilit cadrul general, însă a lăsat localitățile să își aleagă singure partenerii de comasare prin negocieri. Acest proces a durat aproximativ cinci ani, începând cu analizele tehnice din 2002, urmate de negocierile locale din perioada 2004-2005 și votul Parlamentului în 2005.
Fundamentul reformei daneze a fost o analiză tehnică profundă, realizată de comisia specială Strukturkommissionen, numită în octombrie 2002. Această comisie a evaluat dacă structura administrativă poate furniza servicii publice de calitate la costuri rezonabile. Experții au analizat capacitatea administrativă, sustenabilitatea economică, distribuția responsabilităților, calitatea serviciilor și democrația locală, prezentând raportul final în ianuarie 2004 după 15 luni de lucru.
Regula centrală impusă de statul danez a fost ca noile municipalități să aibă minim 20.000 de locuitori, cu o dimensiune recomandată de 30.000. Localitățile au avut aproximativ șase luni pentru a negocia fuziunile, discutând nu doar granițele, ci și sediile administrative și resursele. Procesul a fost definit ca „fuziuni voluntare controlate”, deoarece statul a impus criterii și termene limită, oferind în același timp libertate de negociere primăriilor.
Deși au existat tensiuni legate de identitatea locală și pierderea autonomiei, majoritatea fuziunilor s-au încheiat prin consens. În toamna anului 2004, autoritățile au pregătit un pachet de 50 de proiecte legislative, care au fost supuse consultării publice. Procesul a generat circa 2.300 de răspunsuri de la cetățeni, iar în cadrul examinării parlamentare, ministerele au răspuns la 1.739 de întrebări înainte de adoptarea legilor în iunie 2005.
Reforma administrativă rămâne un subiect de intens dispută politică în România, în contextul tensiunilor dintre partidele de guvernare și opoziție. În timp ce PSD promovează schimbările prin asumarea răspunderii Guvernului, alte forțe politice monitorizează impactul acestor decizii asupra structurii de putere locală. Discuțiile despre reorganizarea teritorială implică adesea compromisuri între necesitatea eficienței economice și protejarea reprezentării comunităților de mici dimensiuni.
