Senatul României a respins, în cadrul ședinței din data de 28 octombrie 2026, un proiect de lege care viza facilitarea accesului minorilor de peste 16 ani la consultanță psihologică. Proiectul propunea ca acești tineri să poată apela la sprijin psihologic fără a mai fi necesar acordul prealabil al părinților. Decizia a fost luată prin vot, marcând un pas înapoi pentru inițiativa care urmărea reducerea barierelor pentru sănătatea mentală a adolescenților.
Inițiativa legislativă fusese depusă de parlamentarii USR, Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș. În procesul de vot, opoziția a fost formată de senatorii PSD și AUR, care au votat împotriva măsurii. Pe partea susținătorilor proiectului s-au regăsit senatorii USR și UDMR, un senator din PNL, precum și senatoarea independentă Victoria Stoiciu, care anterior făcea parte din PSD.
Victoria Stoiciu a criticat dur decizia Senatului, numind votul împotrivă o „revărsare de aberații paranoice”. Ea a subliniat că proiectul ar fi ajutat copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate, pentru care birocrația reprezintă un obstacol. Senatorul a declarat că în mintea unor extremiști, un psiholog nu mai este văzut ca un salvator, ci ca cineva care „îndrumă copii să-și schimbe sexul sau subminează sfânta autoritate parentală”.
Partidul USR a reacționat prin comunicat, afirmând că senatorii PSD și AUR nu înțeleg nevoile adolescenților. Reprezentanții partidului au menționat că la vârsta de 16 ani, tinerii se confruntă cu presiune școlară, anxietate și dificultăți emoționale. Aceștia au susținut că dreptul de a cere sprijin psihologic ar trebui recunoscut înainte de atingerea vârstei de majorat, la 18 ani, pentru a răspunde întrebărilor și presiunilor specifice acestei etape.
Deși a fost respins în Senat, proiectul de lege beneficia de susținere oficială din partea unor instituții cheie. Ministerul Sănătății și Ministerul Educației au oferit susținere scrisă, iar Guvernul, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ au acordat avize favorabile. De asemenea, Consiliul Național al Elevilor și alte 42 de organizații sau grupuri civice au solicitat public adoptarea acestei legi pentru protecția tinerilor.
Procesul legislativ pentru această inițiativă continuă, deoarece Senatul este doar prima cameră sesizată. După etapa de la Senat, proiectul urmează să fie trimis la Camera Deputaților, unde vor avea loc noi dezbateri și votul final. Această etapă este esențială pentru determinarea cursului legal al propunerii care vizează drepturile minorilor în domeniul sănătății mentale.
