Alexandru Cordoș, fost senator PSD cu două mandate în Parlamentul României, va ocupa funcția de prefect în județul Cluj. Această numire prin Hotărâre de Guvern marchează revenirea sa în administrația publică județeană, unde va reprezenta Guvernul în această regiune. Pentru a putea prelua noua responsabilitate, Alexandru Cordoș a ales să își dea demisia din funcția de consilier județean, pregătind astfel tranziția către noul rol administrativ de primă oară.
Schimbarea de la conducerea județului vine împreună cu eliberarea din funcție a prefectului Maria Forna și a subprefectului Flaviu Udrea, ambele decizii fiind oficializate prin Hotărâre de Guvern. În ceea ce privește poziția de subprefect, propunerea partidului PSD Cluj pentru Florentin Burz, care a mai deținut anterior această funcție, nu a fost până în acest moment validată prin act oficial de către Guvern. Situația administrativă din județ rămâne astfel incompletă la nivelul subprefecturii.
Alexandru Cordoș a fost anterior urmărit penal de către procurorii anticorupție pentru complicitate la trafic de influență în formă continuată. Această anchetă a fost legată de dosarul în urma căruia soția sa, Mihaiela Cordoș, a primit condamnarea la 3 ani de închisoare cu suspendare. Conform procurorilor, Mihaiela Cordoș accepta sume de bani între 1.000 și 10.000 de lei de la diverse persoane, oferind în schimb promisiuni pentru posturi de profesor suplinitor, infirmiere sau asistente în cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj.
În paralel cu pregătirile pentru funcția de prefect, Alexandru Cordoș a încheiat activitatea în sectorul privat. El și-a dat demisia din rolurile de membru al Consiliului de Administrație și membru al Comitetului de Strategie al companiei Rompetrol Rafinare S.A., conform unui raport trimis către Autoritatea de Supraveghere Financiară și Bursei de Valori București. Notificarea a fost transmisă pe 29 octombrie 2026, iar decizia a intrat în vigoare la data de 1 noiembrie 2026, după ce mandatul său s-a încheiat pe 31 octombrie.
În contextul acestei schimbări de la nivelul administrației județene, pe scena politică românească se observă o perioadă de intensă activitate. În timp ce se finalizează procese de numire în funcții publice, partidele se pregătesc pentru etape electorale, iar organizații precum USR organizează congresuri pentru a defini direcțiile de putere interne. Aceste dinamici politice se desfășoară într-un climat în care opiniile publice privind direcția țării sunt monitorizate constant de către instituțiile de sondaj.
În România, numirea prefectilor reprezintă un mecanism prin care Guvernul asigură reprezentarea și controlul statului la nivel local. Prefectul are rolul de a verifica legalitatea actelor administrative emise de consiliile județene și de a coordona activitatea instituțiilor de interes public din județ. Această funcție este esențială pentru menținerea unității administrației publice și pentru aplicarea legislației naționale în toate unitățile teritoriale ale țării.
