Partidul PSD pregătește o reformă administrativă de amploare care ar putea schimba harta localităților din România. Propunerea vizează comasarea a aproximativ 1.700 de comune care înregistrează o populație sub pragul de 3.000 de locuitori. Planul de reorganizare este prezentat de Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonator al grupului de lucru al partidului pentru reforma administrativă, în cadrul unei analize privind structura administrativ-teritorială a țării.
Pe lângă comunele mici, reforma propusă de PSD ar putea afecta și orașele care au pierdut numărul de locuitori. Localitățile urbane care au coborât sub pragul de 10.000 de locuitori ar putea fi supuse unor schimbări structurale semnificative. Conform propunerilor lui Dragoș Benea, aceste orașe ar putea fi fie comasate cu alte unități administrativ-teritoriale, fie ar putea pierde statutul de oraș pentru a deveni comune.
Pentru a determina exact care localități vor fi incluse în acest proces de reorganizare, vicepreședintele PSD propune utilizarea unor criterii specifice de calcul. Dragoș Benea consideră că procesul de identificare trebuie să se bazeze pe cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică privind populația rezidentă. Această abordare ar exclude utilizarea cifrelor înregistrate în cadrul ultimului recensământ, punând accent pe datele demografice actualizate.
Vicepreședintele PSD a recunoscut că implementarea unei astfel de reforme va genera o opoziție puternică în mediul politic și administrativ. Dragoș Benea a declarat că toți primarii vor manifesta rezistență în fața acestor schimbări și că toate partidele vor avea de pierdut în urma procesului. El a subliniat că PSD ar putea fi cel mai afectat de aceste decizii, dar a susținut că reforma este necesară.
În prezent, propunerile de reorganizare administrativă se află în etapa de analiză, fără ca o formă finală a reformei să fie stabilită oficial. Procesul de comasare a unităților administrative rămâne o temă de discuție în cadrul grupului de lucru coordonat de PSD. Deciziile finale vor depinde de evaluarea impactului pe care aceste schimbări de statut și de granițe administrative le vor avea asupra structurii de guvernare locală.
Reforma administrativă este un subiect care vizează eficiența gestionării resurselor publice la nivel local. În România, numărul de unități administrativ-teritoriale este adesea discutat în contextul necesității de a optimiza costurile de funcționare ale primăriilor și consiliilor locale. Modificarea statutului unor orașe sau fuzionarea comunelor mici reprezintă o tentativă de a răspunde provocărilor demografice și de a eficientiza administrarea teritorială a statului.
