Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a refutat oficial acuzațiile aduse de deputatul USR Alexandru Dimitriu privind gestionarea proiectului noii legi a partidelor politice. Disputa a izbucnit după ce parlamentarul a susținut că instituția condusă de Țuțuianu ar acționa ilegal și ar cheltui bani publici în favoarea PSD. Șeful AEP a calificat aceste afirmații drept o interpretare profund nedreaptă și ofensatoare la adresa echipei de specialiști care a elaborat documentul.
Conflictul a început după o dezbatere publică organizată de AEP miercuri, 4 noiembrie, la care a participat și Alexandru Dimitriu. Deputatul a acuzat șeful instituției că folosește resursele statului pentru a scrie o lege de care AEP nu ar avea nici măcar dreptul de a se ocupa. Dimitriu a susținut că procesul de consultare a fost doar o formalitate pentru a crea impresia unei discuții reale cu partidele, menționând că scopul proiectului este să împiedice viitoare alianțe între USR și PNL.
Adrian Țuțuianu a invocat cadrul legal din Legea 208/2015 pentru a justifica rolul instituției sale în procesul legislativ. Conform articolului 103, AEP are atribuția de a elabora proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea sistemului electoral, pe care le transmite Guvernului pentru analiză. Șeful AEP a subliniat că instituția nu lucrează în interesul niciunui partid politic, ci funcționează ca o administrație electorală independentă, profesionistă și credibilă, respectând normele internaționale.
În cadrul răspunsului său, Țuțuianu a întrebat dacă atacurile lui Alexandru Dimitriu reprezintă poziția oficială a USR, amintind că reprezentanții acestui partid nu au contestat anterior dreptul AEP de a propune astfel de proiecte. El a precizat că proiectul a fost supus consultărilor cu partidele parlamentare și neparlamentare, precum și cu asociațiile autorităților locale. De asemenea, a subliniat că decizia finală privind adoptarea sau modificarea textului legislativ aparține exclusiv Parlamentului.
Proiectul de lege propus de AEP vizează schimbări majore, precum creșterea numărului de membri fondatori de la 3 la 100 și mutarea registrului partidelor de la Tribunalul București la AEP. Noua legislație ar viza digitalizarea procedurilor și stabilirea unor reguli clare pentru reorganizarea, dizolvarea sau radierea organizațiilor politice. Adrian Țuțuianu a argumentat că aceste măsuri sunt necesare pentru alinierea la standardele europene și pentru eliminarea fragmentării legislației electorale actuale.
În România, legislația care reglementează procesele electorale și funcționarea partidelor a fost subiectul unor discuții constante privind necesitatea unui Cod electoral unitar. Schimbările legislative propuse vizează nu doar structura internă a organizațiilor, ci și modul în care acestea sunt controlate și finanțate. În prezent, reglementările sunt dispersate, ceea ce impune o reformă pentru a asigura o transparență sporită și o stabilitate a sistemului de reprezentare politică în țară.
