Statul român traversează o perioadă de dificultăți în respectarea obligațiilor de plată față de numeroase categorii de profesioniști care prestează servicii pentru autorități. Deși legislația impune anumite obligații, mulți experți, avocați și medici funcționează practic fără a primi onorariile cuvenite pentru luni de zile. Această situație afectează direct actul de justiție și serviciile medicale, generând riscuri de sancțiuni sau de întrerupere a activității profesionale.
În sectorul justiției, avocații din oficiu, medicii legiști, interpreții și experții tehnici judiciari se confruntă cu întârzieri sistematice. Acești profesioniști sunt solicitați de instanțe, parchete și de Ministerul Justiției, având dreptul legal la onorarii pentru serviciile prestate. Totuși, plata nu se realizează la timp, forțând mulți să își finanțeze serviciul public din propriile resurse, în condiții în care refuzul de a răspunde la solicitările organelor judiciare poate duce la pierderea calificării de profesionist autorizat.
Ministerul Justiției se confruntă cu cifre îngrijorătoare privind aceste restanțe. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a recunoscut că restanțele către avocații din oficiu au ajuns la 21,511 milioane de lei la data de 31 octombrie 2026. Conform declarațiilor oficiale, fondurile disponibile nu au fost suficiente pentru acoperirea necesarului de plată, fiind necesară suplimentarea bugetului. Pentru lunile noiembrie și decembrie, necesarul estimat de plăți este de încă 34,9 milioane de lei.
Problema neplății se extinde și către sectorul farmaceutic, unde decontările serviciilor medicale au înregistrat întârzieri majore. La începutul anului 2025, IMM România a semnalat întârzieri de peste 30-45 de zile la decontarea produselor farmaceutice de către Casele de asigurări de sănătate. Această situație a dus la un litigiu cu implicații europene, Comisia Europeană decizând în iulie 2026 să trimită România în fața Curții de Justiție a UE din cauza întârzierilor sistemice de la CNAS.
Situația financiară a statului pune presiune pe cei care asigură funcționarea instituțiilor publice. În timp ce autoritățile solicită cetățenilor și companiilor respectarea strictă a regimului de taxe și impozite pentru bugetul de stat, propriile obligații de plată sunt amânate. Cabinetul Bolojan a fost criticat pentru faptul că nu a găsit soluții pentru aceste categorii, în contextul eforturilor de reducere a deficitului și de repunere a economiei pe șine prin reforme amânate.
Contextul geopolitic actual adaugă o notă de complexitate relațiilor internaționale ale României. În timp ce apar discuții despre necesitatea sprijinului militar american în contextul războiului de la granițe, România figurează pe lista potențialelor ținte ale Iranului, conform presei de la Teheran. Această vulnerabilitate este menționată în contextul vizelor unor baze americane din state europice, într-un moment în care relația cu SUA rămâne un subiect de dezbatere politică intensă.
