Nicușor Dan a oferit marți explicații privind motivele pentru care organizarea alegerilor anticipate a fost exclusă din calculul politic. Președintele a susținut că o astfel de mișare ar fi condus direct către o prăbușire rapidă a economiei din România. În cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Cotroceni, șeful statului a argumentat că criza guvernamentală ce a marcat acest an nu putea fi rezolvată printr-un nou ciclu electoral.
Președintele a propus un exercițiu de imaginație, invocând perspectiva unui analist de la o agenție de rating. Nicușor Dan a descris un scenariu în care țara ar fi avut doar 4-5 luni cu un guvern demis, în paralel cu o campanie electorală intensă. El a menționat că, în acest interval, partidele s-ar fi certat mult mai agresiv decât în mod obișnuit, afectând stabilitatea politică necesară.
Un alt aspect critic semnalat de Nicușor Dan este poziția unui partid care deține 40% în sondaje și care s-a aflat în conflict cu partenerii externi. Președintele a subliniat că acest partid s-a certat cu Occidentul, cu investitorii, cu partenerii de securitate și cu băncile. Această stare de instabilitate ar fi pus în pericol evaluările oficiale efectuate de experții internațali asupra sănătății economice a țării.
Nicușor Dan a vorbit despre volumul uriaș de datorii, precizând că țara se împrumută cu 150 de miliarde de lei pe an, dintre care 60 de miliarde provin de la bănci. El a întrebat retoric ce recomandare ar fi oferit un analist de securitate sau de investiții unui investitor în astfel de condiții. Conform președintelui, agențiile de rating nu ar fi acceptat menținerea ratingului de țară dacă s-ar fi organizat anticipate.
În perioada de criză politică, AUR a militat activ pentru organizarea unui nou ciclu electoral, vizând mandatele parlamentarilor. Totuși, în mijlocul acestui blocaj, o soluție care se întrevedea era reorganizarea Parlamentului. Nicușor Dan a menționat că, în cele șase luni de interimat ale Guvernului Bolojan, au existat patru desemnări consecutive de premieri, însă primele trei au eșuat în urma voturilor din Parlament.
Contextul politică actual este marcat de o perioadă de instabilitate în care Guvernul Bolojan a funcționat în regim de interim timp de șase luni. În acest interval, procesul de formare a unei majorități a fost dificil, fiind marcate de patru încercări de desemnare a unui premier. Primele trei încercări de a constitui un cabinet au fost respinse prin votul parlamentarilor, ceea ce a dus la un blocaj instituțional prelungit.
